SOCIETATEA CIVILA IN SECTOARELE CAPITALEI (pentru pagina Web, clic pe denumire):

joi, 29 septembrie 2016

Când încep lucrările la metroul către aeroportul Otopeni

Ministrul Transporturilor, Dan Costescu, a anunţat, joi, că la sfârşitul acestui an vor începe licitaţiile pentru proiectul Magistralei 6 care va lega Bucureştiul de aeroportul Otopeni.
„Metroul spre aeroport este unul din proiectele pe care le-am găsit atârnând de foarte mult timp. Ne-am uitat la pierderile din cauza neutilizării creditului obţinut de la japonezi, deja 300.000 de euro se duc pe an ca penalităţi pentru acest credit. Plus paritatea yen/dolar s-a schimbat, astfel că avem doar 72% din ce am avut acum 5 ani când ne-a fost acordat acest credit. Fiind al cincilea an de neutilizare a creditului, japonezii ne vor trimite un audit care să ne întrebe ce am făcut cu banii.
Sunt şi alte ţări, gen India, care fug după aceşti bani. Oficial, proiectul este pronit.
Avem o planificare pentru el, prima parte a anului e pentru obţinerea autorizaţilor, la mijlocul anului, primăria Bucureşti ar trebui să îşi adopte planul de mobilitate urbană durabilă, apoi noi să facem hotărârea de Guvern, iar la sfârşitul anului să înceapă licitaţiile pentru rezistenţă şi arhiectură şi amenajarea spaţiilor”, a declarat Dan Costescu, conform televiziunilor de ştiri.
Unde vor fi amplasate staţiile de metrou şi cum se va face accesul
Magistrala 6 de metrou care va lega reţeaua existentă din Capitală de Aeroportul Otopeni va avea 14,2 kilometri şi va cuprinde pe traseu 12 staţii, potrivit unui document remis de Metrorex. Una dintre staţii, care va fi denumită Tokio, va fi amplasată în dreptul Băneasa Shopping City, centrul comercial controlat de Gabriel Popoviciu, cu cea mai mare cifră de afaceri din România în 2012, aproape 39 de milioane de euro.
Cele 12 staţii de pe traseul metroului spre Aeroport vor fi Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokio, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu şi Aeroport Henri Coandă -Otopeni. Magistrala va porni din dreptul staţiei 1 Mai aflată în nordul Bucureştiului, deja funcţională.
Magistrala 6 de metrou Otopeni - 1 Mai este estimată să coste circa un miliard de euro, pentru care Metrorex are 320 de milioane de euro de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională (JICA), potrivit Metrorex.
Fostul ministru al transporturilor Relu Fenechiu spunea că investiţia pentru magistrala de metrou care să lege reţeaua existentă de Aeroportul Otopeni este una „uriaşă“ şi nu este justificată de traficul existent. El preciza la acea dată că o soluţie ar fi un proiect suprateran feroviar, mai ieftin, potrivit Mediafax.
Inclusiv premierul Victor Ponta a arătat că această linie de metrou este ineficientă din punct de vedere economic, pentru că traficul de pasageri ar fi mic, iar veniturile din bilete nu ar acoperi nici măcar costul de întreţinere, nu numai investiţia. Pe de altă parte, fostul ministru de la transporturi, Ramona Mănescu, a spus că susţine proiectul de construcţie al metroului până la Aeroportul Otopeni şi că, în urma unui studiu făcut de japonezi, traficul s-ar ridica la 40.000 de călători pe zi pe cele 12 staţii ale metroului. Întreaga reţea de metrou din Bucureşti are în prezent peste 600.000 de călători pe zi. Ideea unei linii de metrou care să lege Capitale de Aeroportul Otopeni a fost anunţată prima oară în 1999.
Administratorul reţelei de metrou a lansat în mai 2012 anunţul de intenţie pentru licitaţia privind construcţia Magistralei 6, potrivit căruia linia ar fi urmat să fie pusă în funcţiune în 2017-2018, iar valoarea estimativă a contractului era de 1,05 miliarde euro, fără TVA. Metrorex a încheiat la finele lui 2011 un contract de 66,6 milioane euro cu asocierea Padeco (Japonia)/Oriental Consultants (Japonia)/Metroul SA România/Seneca Group International/Systra (Franţa) pentru consultanţă la legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Otopeni.
Extinderea reţelei de metrou către Otopeni ar putea determina şi dezvoltarea unei noi zone de spaţii de birouri, care să continue ceea ce deja există în apropierea staţiilor de metrou Aurel Vlaicu şi Pipera.

joi, 15 septembrie 2016

Reacția emoțională a ministrului Mediului nu se justifică și dă dovada personalizării unei relații interinstituționale

Primarul general, Gabriela Firea, respinge acuzațiile formulate de ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer, potrivit cărora edilul-șef al Capitalei ar evita un dialog pe problemele grave de mediu și poluare cu care se confruntă Bucureștiul.
"Reacția emoțională și pripită a doamnei ministru nu se justifică și dă dovada personalizării unei relații interinstituționale care trebuie să fie profesionistă și in interesul cetățenilor. (...) Primarul General, Gabriela Firea, este nu doar foarte interesat de problemele de mediu ale Municipalității, ci a și întreprins acțiuni concrete. Acestea sunt menite să recupereze perioadele de timp pierdute, precum și să ofere soluții concrete și rapide problemelor de mediu presante", se arată într-un comunicat al Primăriei Municipiului București.
Primăria a menționat că au existat mai multe încercări de realizare a întâlnirii dintre ministrul Mediului și primarul general, care nu au avut succes din cauza programului ambelor părți.
"După cum se știe, în ultima săptămână programul primarului general a fost dedicat rezolvării situației generate de conflictul ELCEN-RADET, în ziua stabilită pentru întâlnirea cu ministrul Mediului, 13 septembrie, desfășurându-se la sediul Primăriei mai multe întâlniri pe această temă arzătoare. De aceea, încă din data de 12 septembrie, primarul general a adresat tuturor celor cu care urma să se întâlnească în ziua respectivă rugămintea de a veni la sediul Primăriei, inclusiv doamnei ministru Palmer. Rugămintea a fost refuzată categoric", a precizat PMB.
Potrivit sursei citate, în comunicarea publică ulterioară, ministrul Mediului "a prezentat o informație falsă, respectiv faptul că nu a fost informată de Cabinetul Primarului General că întâlnirea nu poate avea loc la sediul Ministerului Mediului". PMB mai spune că atunci când ministrul Mediului a refuzat ca întâlnirea să aibă loc la Primărie, serviciul de protocol a adresat o nouă invitație pentru data de 20 septembrie, rămasă fără răspuns.
"În aceste condiții, toată agitația provocată în presă de declarațiile ministrului Mediului poate fi lesne interpretată ca o dorință a doamnei ministru de a ieși în evidență în perspectiva campaniei electorale și a de a atrage criticile asupra Primarului General, Gabriela Firea, care nu ar fi interesat de rezolvarea problemelor de mediu", a susținut PMB.
În replică la declarația ministrului Mediului, potrivit căreia inițiativa de a construi un incinerator lângă București nu reprezintă "o soluție principală de rezolvare a problemei deșeurilor, dimpotrivă", Primăria a menționat că prin Strategia de dezvoltare și funcționare pe termen mediu și lung a serviciului public de salubrizare, alături de colectarea separată, au fost stabilite măsuri privind tratarea și neutralizarea deșeurilor, precum și valorificarea acestora.
"Astfel, la Capitolul Măsuri de eficiență energetică, se prevede ca la nivelul Municipiului București se va realiza Instalația de tratare termică și valorificare energetică a deșeurilor municipale din Municipiul București, nu doar un incinerator, așa cum susține în mod eronat ministrul Mediului. Instalația va produce energie termică și energie electrică. Această instalație de ardere va avea o capacitate de 300.000—350.000 t/an deșeuri, perioada de funcționare de 8000 ore/an și va produce aproximativ 124.400 MWh/an energie electrică și 335.000 MWh/an de energie termică, obținându-se astfel energie termică și electrică (din surse regenerabile, așa cum solicită Directivele Uniunii Europene), contribuind la atingerea țintelor de reducere a deșeurilor", reiese din comunicat.
În ceea ce privește problema lipsei pistelor de biciclete în București, în comunicatul citat se menționează că Firea este primar al Capitalei din luna iunie, iar în aproximativ trei luni a fost demarat proiectul realizării pistelor, aflat în acest moment în desfășurare.
"Așa cum spune chiar ministrul Mediului, banii nu au fost cheltuiți de doi ani, timp în care nici unul dintre cei care au ocupat funcția de Primar General nu a fost întrebat despre soarta acestora", a menționat sursa citată.
Totodată, PMB face referire și la studiul privind calitatea aerului.
"Măsurile propuse prin Studiul de calitatea aerului au făcut obiectul prezentării ca exemplu de bună practică în cadrul întâlnirilor pe care le-au avut reprezentanții Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor cu autoritățile locale din țară. Planurile de Calitate a Aerului nu puteau fi întocmite fără metodologia de elaborare a acestora, metodologie care a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 257/15.04.2015 și fără a cunoaște încadrarea Municipiului București în tipul regimul de gestionare a poluanților. Încadrarea pe tip de regim de gestionare a poluanților pentru Municipiul București a fost comunicată de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în data de 23.09.2015, în baza Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului, publicat în Monitorul Oficial nr. 682/08.09.2015", a precizat PMB.
Potrivit sursei citate, acțiunile propuse prin Planurile de calitate a aerului vor fi publicate pe site-ul PMB, la secțiunea Servicii/Mediu, subsecțiunea Planuri de calitate a aerului în municipiul București în vederea consultării opiniei publice până la finalul lunii septembrie 2016.
"Deoarece avizarea Planurilor de calitate a aerului se face în baza criteriilor de avizare primite de Primăria Municipiului București în luna august 2016 de la Agenția pentru Protecția Mediului București, documentul care reprezintă Planul final de calitate a aerului necesită introducerea inclusiv a datelor de modelare matematică privind emisiile de poluanți pentru scenariul de referință și scenariul de predicție al efectului măsurilor cuprinse în plan. Elaborarea acestor modele matematice a presupus clarificări privind conținutul noțiunilor solicitate prin Metodologia de elaborare a planurilor, clarificări care au fost făcute de Agenția Națională pentru Protecția Mediului la finalul lunii august. Toate acestea au dus la decalarea termenului prevăzut inițial de către Primăria Municipiului București", mai subliniază PMB.
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, a declarat, marți, că Bucureștiul are "probleme grave de mediu" pe care Primăria Generală a Capitalei trebuie să le rezolve, pentru că are pârghiile necesare și responsabilitatea să o facă, dar că primarul general, Gabriela Firea, "evită" dialogul cu ministerul.